Începutul de an e momentul acela ciudat în care facem planuri.
Mă rog, nu chiar toți, americanii sunt campioni la așa ceva, dar tot ei sunt și cei care renunță cel mai repede la ele- cam prin martie.
Anul acesta nu îmi propun să slabesc 10 kilograme sau să câștig la loterie. Nu îmi propun nici să economisesc mai mulți bani – sunt mulțumită de nivelul de economii constante pe care le fac în fiecare lună, de o bună bucată de vreme.
Anul acesta îmi stabilesc alt tip de obiective pentru cele 12 luni care se aștern în fața mea:
- Să fiu mai flexibilă în modul de gândire și în felul în care percep lucrurile. Anul 2020 m-a învățat că nu sunt foarte multe elemente pe care să le pot controla efectiv, dar pot să controlez felul în care reacționez la ce se întâmplă în jurul meu. Deci dacă nu pun la suflet chiar tot, e mai bine și pentru mine și pentru cei din jur.
- Să țin legătura cu cei apropiați. Un telefon, o vizită sau un mesaj pot să schimbe ziua cuiva. Și nici nu costă nimic să aduci un zâmbet pe chipul unui om drag.
- Să mă bucur de o cafea bună sau de o dimineață frumoasă. Sau de ambele. Cafeaua e bună și dacă o faci acasă și o bei tihnit în 5 minute de liniște, cu gândurile tale. Dimineața, pe balcon, am ajuns să conștientizez că acele 5 minute înseamnă calm, liniște și bine și îmi încarcă bateriile pentru întreaga zi.
- Să nu mă mai vaiet atâta. Cred că asta e lectția învățată de la Covid. Cu tot cu evitarea întâlnirilor, cu distanțare și cu dezinfectare, tot am prins virusul. Unii au făcut versiunea soft – comparabilă cu o răceală urâtă, iar alții și-au pierdut viața. Eu am fost în prima categorie. Deci pentru mine a fost mai ușor decât pentru alții – așa că … mai ușor cu lamentările.
- Să spun mai des mulțumesc. Celor dragi, familiei, prietenilor, colegilor, casierei de la magazinul din colț, tuturor celor care fac tot ce pot în condiții ciudate rău.
- Să zâmbesc mai des – e cel mai bun medicament pentru suflet în majoritatea situațiilor.
- Să irosesc mai puțin – timp, energie, bani. Sunt multe momente când ne dăm seama că oricât ne strofocăm, lucrurile nu se îndreaptă în direcția pe care o vrem. Iar în acel moment e timpul să ne reconfigurăm traseul și să reducem pierderile. De timp de energie, de bani.
- Să înțeleg mai mult. Sau mai bine. De multe ori judecăm prea repede și fără a avea toate informațiile. Mai bine îmi iau timp să adun informații înainte de a lua o decizie, decât să decid impulsiv. Fie că e vorba de o decizie de cumpărare, fie ca e vorba de o opinie pe un subiect care mă afectează.
- Să renunț la sentimentul unui etern concurs. Cel mult suntem în competiție fiecare cu noi înșine. În rest, nimeni nu cunoaște în amănunt istoria personala a celui de alături, pentru a fi într-o eternă competiție.
- Să încurajez mai des. Asta îmi spunea de mult cineva drag mie, care a trăit multă vreme în străinătate, că în cultura noastră urbană lipsește cu desăvârșire înclinația de a încuraja pe cel de alături. Să te bată cineva pe umăr și să îți spună – hai că se poate, hai că au trecut și alții, o sa treci și tu peste asta. Toți avem nevoie de o încurajare și de o vorbă bună, mai mult decât ne dăm seama și nu ne costa nimic să facem acest gest pentru cei din jur.
- Să mă detașez de obiecte. Am pornit pe drumul acesta de o bună bucată de timp. Nu achiziționez decât articole care inlocuiesc ceva ce s-a uzat sau deteriorat ireversibil, ori lucruri care îmi fac viața mai ușoară ori mai frumoasă Pot să număr pe degete articolele vestimentare cumpărate anul trecut și nu m-am simțit despuiată sau prost îmbrăcată în vreo zi. Am extins principiul acesta la multe elemente din viață. Mai degrabă voi achiziționa experiențe decât obiecte.
- La sfărșit dar nu în cele din urmă- să iubesc mai mult
Da- exact așa. Suntem închiși mulți dintre noi într-o carapace făcută să ne protejeze de dezamăgiri. Eu las carapacea în 2020. În 2021 îmi asum poate mai mult decât până acum, fiecare moleculă de sentiment pe care o voi avea. Mai bine să iubești pe cine nu trebuie și să ai ce povesti nepoților despre cât de fraieră erai dar te-ai deșteptat, decât să te ferești de orice emoție.
Photo credit – Elena Mozhvilo Unsplash