Prima dată când am auzit de minimalism cred ca era vorba de mobilier, sau de amenajarea unei locuințe. Decorul mi s-a părut ușor de întreținut, fără bătăi de cap, oarecum simplist.
A trecut o vreme, am citit mai mult despre subiect și parcă s-au aprins alte beculețe decât prima dată.
Definiția din dicționarul explicativ al limbii române a minimalismului este:
MINIMALÍST, -Ă s. m. f. (artist) care practică arta minimală. (<fr. minimaliste)
Dacă extindem termenul de la artă către alte domenii, ajungem la un concept de viață care merită cel puțin analizat de oricine vrea să iși controleze mai bine finanțele sau să obțină cât mai mult când cheltuie ceva (smartspending).
Conceptele principale ale minimalismului, ca atitudine de consum și atitudine de viață, se pot rezuma în câteva idei:
Minimalismul înseamnă să deții mai puține bunuri
Te concentrezi pe bunurile de care ai cu adevărat nevoie și te îngrijești ca acelea să fie de cea mai bună calitate pe care o poți primi pentru banii tăi. Minimaliștii lasă deoparte multe articole trendy, pe care e la modă să le ai, pentru a achiziționa lucrurile necesare, cele care le fac cu adevărat viața mai frumoasă ori mai ușoară.
Minimalismul înseamnă să conștientizezi care iți sunt valorile și să trăiești în concordanță cu acestea.
Nu ai cum să fii un adept al minimalismului dacă nu te concentrezi pe a identifica ce îți dorești cu adevărat, care sunt lucrurile sau experiențele care te fac fericit. După ce analizezi asta, capeți claritate și știi pe ce îți trebuie ca să îți fie ție bine, nu ca să te încadrezi într-o modă sau tendință.
Eliberarea de obiecte, tendințe sau relații inutile lasă loc și timp pentru a afla mai multe despre ce ne interesează cu adevărat, ne permite să devenim maximaliști în a cunoaște ceva, în a direcționa timpul, resursele de bani și chiar afecțiunea spre scopurile care ne aduc bucurie.
Minimalismul te eliberează de grija posesiunilor inutile.
Nu mai trebuie să depozitezi o mulțime de obiecte, să le cureți, să le repari sau să le muți dintr-o parte în alta a casei. Nu mai cauți cutii pentru fleacuri care adună praf, nu mai muți de pe un umeraș pe altul o haină nepurtată…
Pe parcurs se reduce și dorința de a fi pe placul unor tendințe trecătoare. Cultura modernă ne înconjoară cu reclame care încearcă să ne convingă că vom fi fericiți dacă mai avem încă o haină, un telefon de marcă sau o mașina de la un anumit producător.
Fericirea nu se cumpără de la magazin iar gradul nostru de împlinire, dacă facem fiecare un exercițiu de introspecție, nu se bazează pe obiectele cu care ne înconjurăm.
Minimalismul ne eliberează de multe din maniile moderne.
Avem vieți extrem de agitate, în care lucrăm uneori prea mult ca să cumpărăm lucruri cu care să impresionăm pe cineva care poate nici nu ne place. Dacă reducem din lucrurile care credem doar că ne trebuie, rămâne mai mult loc în primul rând pentru propria persoană, apoi pentru cei din jur și pentru relațiile cu cei din jur.
Un stil de viață minimalist e mai ușor de gestionat și se poate adopta de oricine.
E adevărat, mi-ar fi greu să trăiesc având doar 100 obiecte și nu oricine poate să reducă o garderobă la 33 de articole vestimentare, așa cum o fac cei ce duc conceptul de viață minimalistă la extrem. Pe de altă parte, oricine poate să se întrebe de două ori dacă vrea să cumpere ceva pentru că îi va fi de folos, ori să caute noi stăpâni pentru obiectele nefolosite care doar ocupa loc în casă.
Oare nu e plictisitor?
Dimpotrivă. Odată ce ai eliminat lucrurile inutile, te poți concentra mai mult pe ce îți aduce bucurie. Te poți concentra pe relațiile cu cei din jur, pe pasiunile tale, pe ceea ce îți aduce mai multă împlinire. Ai mai puține lucruri dar rămân mai multe resurse (de timp și bani) pentru mai multe experiențe.
Pe mine minimalismul m-a ajutat să conștientizez în tot noianul de informații amestecate, că noi oamenii suntem mai mult decât obiectele pe care le avem. Am auzit până la exasperare formulări gen clubul deținătorilor de cutare mașină, clubul posesorilor de ceasuri de lux sau utilizatorii de telefoane super șmechere. Oare așa vreau să mă țină minte cineva? Ca posesoarea unui anume tip de obiect? Ca posesoarea unui anumit brand de poșete? Ori aș vrea să ma țină minte cineva ca o soră, mamă, soție, iubită sau prietenă de nota 20?
Unul din cei mai cunoscuți promotori ai ideii de minimalism este Joshua Becker.
Există și alți autori care abordează ideea de minimalism din diverse perspective, dar pe mine m-au cucerit ideile lui Becker, perspectiva de a avea mai multă libertate și claritate pe care le capeți dacă nu iți mai complici singur existența cu lucrurile de care iți spun alții că ai nevoie, nu simți tu că ți-ar face viața mai frumoasă.
În România s-au tradus doua din cărțile lui: Bucuria de a trăi cu mai puțin si Casa minimalistă – publicate la Editura For You și se pot găsi în librăriile fizice sau online. Blogul lui – Becoming Minimalist are peste un million de accesari pe zi, iar paginile de pe retelele sociale sunt urmărite de milioane de oameni.
Sursa date articol – blogul Becoming Minimalist